Un semineu executat corespunzator cu materiale de calitate inalta nu poate asigura o durabilitate mare in timp daca nu este utilizat si exploatat corespunzator.
In urma unui studiu, s-a constatat ca Romania este una dintre tarile europene in care apar cele mai multe probleme la componentele de seminee pe lemne, deoarece posesorii semineelor nu stiu sa le foloseasca, iar foarte putini din acestia acorda timp citirii instructiunilor de folosinta.
Cele mai multe probleme nu apar din cauza viciilor ascunse ale semineelor, ci mai degraba dintr-o exploatare necorespunzatoare. Astfel am considerat ca e cel mai potrivit sa prezentam toate cauzele principale ale defectiunilor si sa informam posesorii de seminee despre cei 10 pasi pentru o folosire corecta, pentru a se bucura de semineu cat mai mult timp.
Foarte multe probleme apar la casele nou construite, inainte de finalizare, datorita meseriasilor de pe santier care fac focul pentru a incalzi casa folosind ca si combustibil de ardere resturi de constructii sau pot supraincarca camera de ardere, deteriorand astfel anumite componente ale semineelor.
Rezultate: vopsea decojita, pete de rugina, geam zgariat, samota ciobita sau sparta etc.
Incarcarea cu rasinoase, deseuri sau resturi de scanduri de pe santier produc o tempratura mare pe termen scurt contribuind la deteriorarea samotei, albirea sticlei, deformarea usii de semineu, a opritorului de lemne sau a altor elemente componente, precum si depuneri excesive pe cosul de fum.
Acest lucru este specificat de catre toti producatorii in cartile de garantii, fiind una din principalele cauze a defectelor. In cazul in care aveti resturi de lemn de la constructii sau lemn de rasinoase (brad, pin, molid), nu le folositi pentru o ardere indelungata, ci, eventual, doar la aprinderea focului in semineu.
In cazul in care se ard permanent lemne ude (taiate proaspat sau depozitate incorect), aceasta va atrage dupa sine o serie de probleme, atat in ce priveste semineul, cat si cosul de fum si mai exact defectiuni ale anumitor parti componente (samota, gratar, deflector, snur, cleme, clapeta admisie etc.) sau depuneri de gudron pe incinta focarului, a sistemului de evacuare, ce pot duce la autoaprinderi. Pentru verificare folositi aparate speciale de verificat umiditatea. In plus, umezeala din lemn va scadea considerabil puterea calorica.
Vaporii de apa scad temperatura arderii si contribuie la formarea funinginii, care se acumuleaza si se intareste intr-un strat gros pe peretii camerei de ardere, ceramica, tevi, cos de fum, etc – greu de indepartat si cu risc mare de autoaprindere.
Supraalimentarea cu lemne poate duce la deteriorarea anumitor parti componente ale semineelor precum deteriorarea deflectorului, torsionarea usii sau a altor elemente interioare (clapeta tiraj, samota, opritor de lemne, cenusar, sticla etc).
Un semineu construit cu focar inchis are volum de incarcare cu mult peste cel al sobelor, de aceea producatorii de seminee recomanda incarcarea nu mai mult de 30% din volumul incintei.
Este obligatoriu pentru toti posesorii unui semineu pe lemne sa efectueze, cel putin o data pe an, sau ori de cate ori este necesar, o verificare si curatare cu personal specializat in acest sens.
Este necesara curatarea si verificarea cosului de fum, a semineului si a canalului de evacuare de catre personal specializat.
Alegerea dimensiunii lemnelor si asezarea acestora in incinta semineului implica responsabilitate si trebuie facuta cu mare atentie. In cazul unei pozitionari verticale a lemnelor, acestea pot cadea pe sticla provocand fisuri sau, in cazul unei incarcari cu lemne care au dimensini prea mari la inchiderea usii, sticla poate fi atinsa si poata crapa.
Este necesara pastrarea distantei de 5 cm fata de peretii laterali, la incarcarea cu combustibil.
La incarcarea cu lemne se va evita trantirea (aruncarea) acestora cu putere de peretii focarului in special la seminee samotate pe interior. In cazul in care doriti ca semineul dumneavoastra sa fie intact pentru o perioada lunga de timp, nu lasati pe oricine sa il foloseasca fara a-l informa in prealabil.
Introduceti lemnele cu grija in incinta focarului si nu lasati persoane straine sa opereze semineul.
La spalarea sticlei se vor folosi solutii in cantitati mici, care nu se vor lasa prea mult pe suprafata sticlei, pentru a nu curge pe garnituri. In caz contrar, acestea se vor intari fara a mai etansa sau fara a mai permite dilatarea sticlei.
Curatarea cenusei se va face regulat si de preferat prin aspirare pentru a evita deterioararea samotei la curatarea cu farasul.
Curatarea cenusei este recomandata prin aspirare, la 2-3 zile.
Lemnul de incarcare trebuie sa fie sub forma de bustean si de esenta tare (fag, stejar, carpen). Este interzisa alimentarea semineelor cu lemne cu solventi pe ele (lac, vopsea, uleiuri, parchet), care au in ele alte corpuri straine (cuie, balamale, capse etc).
Lemnul recomandat este sub forma de bustean, de esenta tare.
CONCLUZIE
Un semineu pe lemne construit este, de obicei, o investitie destul de serioasa si destul de costisitoare, de aceea este foarte importanta o exploatare corespunzatoare pentru a evita probleme ce pot aparea in timp. Acestea vor putea sa va coste multi bani si, in timp, sau in anumite cazuri, chiar reconstructia totala a semineului.
