Alegerea si uscarea lemnului reprezinta factori importanti pentru arderea si puterea calorica obtinuta de la o sursa de caldura. Astfel lemnul de foc este punctul comun de incalzire prin ardere in seminee, sobe, centrale termice, cuptoare si gratare.
Scopul acestui articol este de a oferi mai multe informatii corecte in ceea ce priveste tipul de lemne, timpul de uscare si modul de depozitare, si totodata dorim sa eliminăm miturile ce s-au creat de-a lungul timpului cu privire la utilizarea lemnului ud sau lemnul cu un nivel de umiditate ridicat.
De ce sa alegem lemn uscat si nu ud?
In primul rand, lemnul cel mai potrivit pentru ardere este lemnul uscat, deoarece si lemnul are o putere calorica care este invers proportionala cu umiditatea lemnului. Asadar un kg de lemne de esenta tare (foioase), avand o umiditate de 20% au aproximativ 4kwh, iar lemnele de esenta moale (rasinoasele) au aproximativ 4,5 kwh.
Desi au o putere calorica putin mai ridicata, lemnele de tip rasinoase sau esenta moale sunt mai slabe din punctul de vedere al densitatii, fiind necesara o cantitate mai mare de alimentare. Nu recomandam rasinoasele pentru ardere in seminee, sobe sau centrale!
La fel se intampla si atunci cand folosim lemn ud (proaspat taiat), avand o umiditate de 40-50%, rezulta o putere calorica mult mai mica, de doar 2kwh - fata de 4kwh pe care lemnul uscat o ofera. Astfel va fi necesara folosirea unei cantitati duble de lemne pentru a obtine aceasi putere calorica degajata de lemnul uscat, care are o umiditate sub valoarea de 12%.
Lemnul ud are o umiditate ridicata, realizand o ardere mult mai slaba, intr-un timp mai indelungat pentru a atinge temperaturi mari, folosindu-se cea mai mare parte din energia degajata de foc pentru transformarea apei din starea lichida in stare gazoasa, iar in final ramanem cu mai mult fum si mai multa funingine (plus cenusa!)
Care este timpul optim pentru uscarea lemnului de foc?
Asadar, in cat timp se usuca lemnul de foc efectiv? Lemnul de foc trebuie sa aiba o varsta de minim 2 ani, de la momentul taierii din padure, iar pastrarea lui trebuie sa fie sub forma de lemne sparte (busteni crepati), si nu busteni intregi!
-> De ce asa mult timp pentru uscarea lemnului de foc?
- Pentru ca doar 1 an nu este suficient ca umiditatea din interiorul lemnului sa fie eliminata. Intr-o astfel de perioada scurta de timp, lemnul se va usca doar la exterior - acest lucru se poate observa in cazul in care un bustean este taiat in doua si se face testul cu aparatul de masurat umiditatea...
- Pentru ca, in afara faptului ca puterea calorica a lemnului cu umiditate ridicata va fi la jumatate din potential, pot aparea grave probleme de functionalitate la sursa de caldura, care pot pune in pericol sanatatea sau viata familiei, si chiar siguranta si integritate la cos de fum sau a locuintei!
- Pentru ca astfel continui buna si sanatoasa practica din batrani: peste un lemn bun de pus pe foc trebuie sa treaca 2 ierni, 2 veri si 2 toamne!
Indiferent daca doriti lemne pentru incalzirea locuintei sau doriti sa va bucurati de caldura si ambianta
oferita de un semineu in timpul iernii, dorim sa va oferim cateva sfaturi:
Unul dintre cei mai importanti factori in procesul de uscare a lemnului este achizitionarea lemnului de foc cu minim 6 luni inainte de al folosi pentru ardere. Insa, exista anumite specii de lemn care necesita o perioada mai lunga de uscare - conform expertiilor minim 12 luni, durata care este si sfatul nostru!
Atentie - daca locuiti intr-o zona cu un nivelul de umiditate ridicat, datorita factorilor climatici nefavorabili, timpul de uscare poate fi mult mai indelungat. Pentru a grabi procesul de uscare este indicat ca lemnul sa fie taiat in bucati mai mici.
Exista o serie de factori care pot influenta uscarea lemnului, precum:
- Tipul si specia lemnului
- Grosimea lemnului
- Umiditatea lemnului
Uscarea lemnului se poate face natural, in stiva sau in uscatoare industriale speciale.
Uscarea naturala a lemnului se realizeaza afara in aer liber, pana la obtinerea umiditatii de echilibru - respectand anumite conditii de depozitare pe care le vom prezenta in partea finala a articolului.
Uscarea in stiva sau in uscatoarele industriale speciale a lemnului poate fi:
- uscare conventionala, si are ca principiu de baza scoaterea aerului saturat in umiditate, fiind inlocuit cu altul cu o umiditate normala.
- uscare prin condensare, si are ca principiu de folosire eliminarea umiditatii aerului din uscator prin condensare.
- uscarea in vid, reprezinta o optiune pentru fabriciile mici si mijlocii, fiind folosite uscatoare in vid de dimensiuni mici.
- uscarea la temperaturi ridicate, avand ca principiu adaugarea de vapori supraincalziti
- uscarea in curenti de inalta frecventa CIF, fiind o metoda mai scumpa, dar care reduce timpii cu pana la 70%.
In final, uscarea are ca scop atingerea umiditatii de echilibru a lemnului de foc, pentru o eficienta cat mai buna pentru sursele de caldura
( sobe, seminee, centrale pe lemne etc).
Si acum, pentru ca cunoastem aceste caracteristici privitoare la uscarea lemnelor, adica in cat timp se usuca lemnul de foc, ar mai trebui sa stim si cum se depoziteaza si se aseaza corect lemnele, pentru a oferi cea mai mare putere calorica posibila:
Depozitarea si asezarea corecta a lemnului pentru foc
Depozitarea lemnului de foc reprezinta un factor important pentru pastrarea calitatii lemnului, iar principiul de baza este depozitarea intr-un spatiu unde sa ramana uscate.
Factorii care influenteaza uscarea si pastrea lor optima sunt:
- expunerea buna la radiatia solara
- permisiunea de circularea aerului pentru o alimentare suficienta cu aer
- protectia impotriva conditiilor meteo nefavorabile si a altor intemperii
De retinut! - nu depozitati niciodata lemnele in spatii inchise precum magazii, pivnite sau camera tehnica. Lemnele nu primesc soare si nici o circulatie a aerului optima pentru pastrarea corecta.
Pentru depozitarea corecta a lemnului exista multe solutii si posibilitati:
- Stiva nerezemata - impotriva umiditatii, ce poate fi asigurata cu o prelata in partea de sus, si cu europaleti sau pietre in partea de jos.
- Stiva rezemata - lemnele se sprijina de zidul unei case, garaj, magazie sau de un gard; stiva de lemne trebuie sa aibe o distanta
de min 10-15 cm fata de zidul pe care se va rezema, lasand aerul sa circule.
- Stiva de lemne - lemnele vor fi depozitate uscat sub un acoperis inclinat
- Stiva de lemne cilindrice sau gramezi ordonate de lemne - fiind protejate de ploi cu un acoperis din sindrila.
Astfel, la depozitarea lemnelor in aer, lemnele pentru foc se usuca singure in mod natural, fiind in bataile soarele si vantului. Lemnul depozitat intr-un loc uscat obtine o putere calorica optima pentru o perioada de un an - maxim doi, deoarece depozitarea indelungata poate duce la volatiliza componentelor din lemn bogate in gaz.
Unii oameni chiar fac din depozitarea si stivuirea lemnelor o arta (asa cum se poate observa mai jos):
Pe langa depozitarea corecta a lemnului de foc, trebuie acordata atentie si modului de asezare a lemnului.
Va enumeram cativa pasi de care trebuie sa tineti cont cand stivuiti lemnele:
- Intotdeauna lemnul se depoziteaza cu scoarta in jos, pentru ca lemnul sa nu putrezeasca
- Capatul ingust al lemnului trebuie orientat catre partea expusa la conditiile meteo
- Pe ultimul rand de jos, lemnele se aseza unele langa celalalte, usor distantate
pentru ventilarea si uscarea in profunzime a lemnului
- Pe urmatorul rand lemnele sunt asezate transversal
- Se continua cu asezarea lemnelor alternativ: un rand longitudinal, urmat de un rand transversal.
Asadar, pentru a obtine maximul de putere calorica pe care o poate oferi lemnul, acesta trebuie sa fie uscat (cu nivel de umiditate de pana la 12%), trebuie sa fie taiat corespunzator (sub forma de bustean crapat) si trebuie sa fie stivuit si depozit in conditii oprtime (acoperit, ferit de umezeala, cu posibilitate de circulatie a aerului)! Numai asa te vei bucura de un semineu sau o soba perfect functionale si cu depuneri de funingine si cenusa minime!
